Rolul amintirilor în viața noastră

Există momente și zile care trec neprețuite. Sunt oameni care pleacă din viața noastră, fără să lase nimic în urmă. Și sunt momente care ne lasă reci. Dar sunt și amintiri care ne înalță. Amintiri care ne descoperă pentru ce trăim, care ne conduc spre tărâmuri de mult uitate, și ne induc într-o stare de euforie.

Dar, avem și amintiri care ne încurajează să mergem mai departe.

În esența ei, amintirea nu este doar o imagine păstrată în memorie.

Poate fi un obiect dăruit, care ne amintește de o persoană dragă, poate fi o durere sufletească sau trupească, poate fi o stare de bine, sau poate fi o conexiune cu trecutul.

Știm deja că amintirile lasă amprente emoționale.

Amintirile plăcute de exemplu ne binedispun și ne fac să credem că viața poate fi frumoasă.

Iar amintirile neplăcute, ne pot întrista, sau ne pot îndepărta de cei care ne sunt în preajmă.

Amintirile pot fi o punte de legătură între prezent și trecut, dar și între prezent și viitorul care ne stă în față.

Rolul lor cel mai important este acela de a fi o resursă pentru cei care reușesc să găsească, atât în amintirile plăcute cât și în cele neplăcute, o soluție de depășire a obstacolelor prezente.

Uneori amintirile par ca ne țin pe loc și ne este greu, de dragul lor, să renunțăm la vechile obișnuințe.

Este important, în acest caz, de căutat sensul acelor amintiri și de reconsiderat atitudinea noastră față de evenimentele asemănătoare.

Fiecare alegere în viață își are rolul ei în acel moment, iar alegerile importante punctează momente importante care cu siguranță ne vor rămâne în amintire.

Așadar, e important să păstrăm în inima noastră doar amintirile frumoase, pentru a putea spune că am trăit o viață frumoasă.

Deoarece amintirile frumoase aduc în fața noastră oamenii frumoși, ai trecutului și ai prezentului.

Să începem dar să ne construim cât mai multe amintiri frumoase, bucurându-ne de viață, pentru că într-un final nu ne v-or mai rămâne decât amintirile.

Cândva, scriitorul Honoré de Balzac a afirmat „Omul trăieşte de două ori, prima dată în realitate și a doua oară în amintire „.